Declaratii la finalul întâlnirii cu delegația FMI

Declarațiile președinților UNPR Cristian Diaconescu și Marian Sârbu la finalul întâlnirii cu delegația FMI

Cristian Diaconescu, președinte UNPR:
Vă mulțumesc pentru prezență. Câteva cuvinte în legătură cu concluziile dialogului cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale și Comisiei Europene. Am trecut împreună în revistă momentul în care ne aflăm și modul în care România răspunde astăzi și pentru perioada care va urma problemelor generate de criza economică. Vom face o prezentare a concluziilor așa cum am văzut noi această discuție.
Aș vrea să vă spun de la bun început faptul că ceea ce s-a realizat astăzi, în acest moment, în România reprezintă un câștig în protejarea țării noastre și a cetățenilor României într-o perioadă extrem de complicată din punct de vedere economic. Partenerii noștri de la Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană au relevat faptul că astăzi România poate considera că a luat deja acele măsuri și decizii complicate, extreme de dificile, într-un context social de asemenea extrem de complicat, în condițiile în care astăzi marea majoritate a statelor europene sunt puse în situația de a face aceleași demersuri, de a lua aceleași decizii. Momentul politic în care se află Europa ne-a dus împreună la concluzia că aspectele de gestionare foarte atentă, începând cu fondurile europene și mergând până la cifrele macroeconomice – mă refer la buget, inflație, datorie publică – vor fi din ce în ce mai mult controlate, verificate și, în condiții de încălcare, sancționate la nivel european.
Ca să fiu cât se poate de clar, așa cum a rezultat și din negocierea tratatului privind stabilitatea fiscală în Uniunea Europeană, aşa cum a rezultat din toate discuţiile ce s-au purtat la Bruxelles la începutul săptămânii, tendinţa la nivel european este, pe de o parte, în a genera interesul statelor membre ale Uniunii Europeme, fie din zona euro, fie din afara zonei euro, de a-şi modifica legislaţia, de preferinţă legislaţia constituţională, deci Constituțiile celor două țări sau legile care sunt comparabile ca şi putere juridică, în aşa fel încât să se includă, de o manieră cât mai uniformă, dar şi solidară, prevederi extrem de clare în legătură cu comportamentul fiscal şi bugetar al statelor membre. Predictibilitatea în acest moment va deveni şi o obligaţie juridică, nu numai politică, iar modalităţile de reacţie în cazul unor derapaje se prefigurează a fi la nivel instituţional chiar juridic – mă refer la Curtea de la Luxemburg - atunci când o serie de guverne nu îşi îndeplinesc obligaţiile pe care şi le-au asumat.
Vreau să vă spun că, chiar în negocierea cu partenerii noștri europeni, modificările Constituţionale care se prefigurează au fost în mod specific prevăzute în tratat ca fiind legate de momentul constituirii bugetelor. Este o formulă cât se poate de clară şi cât se poate de coerentă, susţinută de toate instituţiile financiare, la nivel global, tocmai pentru a determina guvernele succesive din statele membre să se limiteze în măsurile pe care le iau la anumiți parametri care devin din ce în ce mai mult ficși şi obligatorii la nivel european - şi mă refer în special la parametrii care rezultă din Tratatul de la Maastricht: deficit bugetar, inflaţie şi datoria din Produsul Intern Brut (PIB).
Există foarte multe dificultăţi de ordin legislativ şi chiar de ordin politic, dar tendinţa la care se merge în plan european şi pe care noi constatăm că o promovează şi partenerii noştri de la FMI, BM, şi CE este de a fixa repere cât se poate stabile din punct de vedere legislativ, repere care nu pot fi sau nu trebuie să fie modificate în procedurile naţionale parlamentare şi care să devină un criteriu pentru continuarea cooperării între statele membre ale UE şi de ce nu, nu ne-am dori acest lucru pentru România, de sancţionare a celor care încalcă aceste standarde.
Vreau să mai adaug că, așa cum rezultă din discuţiile cu reprezentanţii FMI, ai BM şi CE, România în prezent se află, din punct de vedere macroeconomic, într-o situaţie stabilă. Condiţia ca această stabilitate să fie şi persistentă este ca momentul de credibilitate în care se află România să nu fie afectat. Este responsabilitatea noastră, a politicienilor, în ce măsură înţelegem acest lucru şi lupta politică, absolut naturală într-o democraţie, se desfăşoară ţinându-se seama de anumite repere faţă de care este nevoie de solidaritate sau nu ţin seama de aceste repere, se depăşesc anumite limite, iar lipsa de credibilitate, în această perioadă, se poate traduce fie în sancţiuni, fie în încărcarea extrem de mare a nivelului dobânzilor la care România se poate împrumuta şi, din păcate, România va continua să se împrumute pentru că aceasta este situația și lucrurile nu au fost aduse încă la un anume nivel economic.
Din punctul nostru de vedere, al UNPR, aşa cum am făcut şi până acum, vom considera stabilitatea României în demersurile interne şi internaţionale ca fiind un reper fundamental și tratăm cu cât se poate de multă seriozitate acest lucru. Considerăm că a avea o atitudine consecventă şi serioasă este mult mai important pentru România şi români decât punctele procentujale în sondaje.

Marian Sârbu, președinte UNPR:
Bună ziua! Doar câteva lucruri aș vrea să adaug la cele spuse de domnul ministru Cristian Diaconescu.
Înainte de întâlnirea aceasta a apărut un fel de concurență între partidele politice în legătură cu anunțarea creșterilor de salarii sau de pensii și aș vrea, în contextul acesta, să precizez poziția foarte clară a UNPR nu numai în contextul acesta, nu numai în legătură cu declarațiile de luni, dar cu ceea spunem de un an și jumătate, de când au început măsurile de austeritate. Ceea ce am declarat luni este exact ceea ce am declarat de un an și jumătate, și anume că în ceea ce privește salarii, pensii, ajutoare sociale trebuie să existe și în acest domeniu un grafic de recuperare a sumelor pierdute atunci când au fost luate măsurile de austeritate. Este ceea ce am spus întotdeauna și ceea ce vă spunem și astăzi, după întâlnirea cu Fondul Monetar Internațional. Același lucru l-am transmis și delegației FMI, CE și BM. Nu există o diferență de opinie între ceea ce spunem în discuțiile noastre interne și ceea ce discutăm cu reprezentanții Fondului.
Răspunsul pe care l-au dat astăzi reprezentanții organismelor internaționale la această provocare este că un astfel de grafic, un astfel de început de recuperare a acestor sume este posibil, dar în acest moment este prea devreme. Vizita următoare din aprilie-mai le va asigura și dumnealor o viziune mult mai clară în legătură cu situația economică europeană, mondială, context din care nu putem ieși nici noi. În orice caz, nu a existat o respingere apriorică a unei astfel de posibilități și cu atât mai puțin în domeniul salariului minim pe economie. Ni s-a reiterat că este o problemă a Guvernului în legătură cu posibila creștere a salariului minim pe economie, dar care ar trebui făcută cu prudență.
În orice caz, după întâlnirea de astăzi și după tot ceea ce ne-au spus reprezentanții organismelor internaționale, avem și noi confirmarea faptului că, dacă ar fi să facem o comparație, o metaforă, România, dacă am asemăna-o cu un vapor aflat în furtună, pentru că e o furtună puternică în toată economia mondială, acest vapor are ancore bune de rezistență, are capacitatea reală să reziste la această furtună, care nu e o furtună oarecare, e o furtună extrem, extrem de puternică. Măsurile care au fost luate până acum oferă capacitatea acestui vapor numit România să reziste bine în această furtună, cu atât mai mult cu cât și noi credem că comandantul vasului știe să ducă vaporul la destinație. Numai că pasagerii de pe vapor sunt oarecum nerăbdători, pentru că vor să ajungă mai devreme la destinație, vor să ajungă într-un timp mai scurt, așa cum vrea orice pasager.
În acest context, din punctul nostru de vedere, Guvernul, pentru a mări spațiul fiscal, adică ori de câte ori se vorbește despre posibilitatea creșterilor de salarii, de pensii și în general de alocații în domeniul social, se spune nu avem suficient spațiu fiscal, adică nu avem sufieciente venituri și, în discuția de astăzi, am descoperit, am redescoperit trei elemente principale în care Guvernul ar putea să acționeze în plus decât a făcut-o pănă acum, pentru a mări spațiul fiscal, pentru a aduce mai multe venituri și a le redistribui și în favoarea celor care au nevoie. Este vorba despre o utilizare mult mai bună a fondurilor europene și de un acces mult mai mare la aceste fonduri europene, pentru a mări veniturile la buget, este vorba despre colectarea mai eficientă a taxelor și impozitelor actuale, și în acest context și noi și reprezentanții FMI am convenit că o creştere de taxe şi impozite în România în acest moment și nici un perioada următoare nu este dezirabilă, dar cu o singură excepţie, și aici este a treia posibilitate pe care ar avea-o la dispoziție Guvernul și actuala coaliție pentru a îmbunătăţi spaţiul fiscal, pentru a mări veniturile la buget, și anume taxa pe averile mari și foarte mari. De un an şi jumătate spunem acest lucru şi în Coaliţie şi în dezbaterea publică. Legea se află la Comisia pentru buget-finanţe din Camera Deputaţilor, a trecut o dată prin plen şi, ca urmare a unor chichiţe procedurale, a fost retrimisă la comisie.
UNPR susţine cu hotărâre adoptarea acestei legi şi solicităm inclusiv partidelor din opoziţie, mai ales parlamentarilor care se declară de stânga, să susţină o astfel de măsură şi să vină în Parlament la dezbatere şi la votarea acesteia.
Am mai făcut și o propunere concretă în legătură cu acea măsura care se referă la angajările în sistemul bugetar, adică la 7 disponibilizări naturale se face o singură angajare în prezent. Propunerea nostră este de mai multă flexibilitate în acest domeniu, poate în loc de 1/7 să fie 1/5 sau 1/4, în orice caz e nevoie de mai multă flexibilitate, pentru că, deşi în esenţă această măsură a contribuit foarte mult la ajustările din domeniul resurselor umane în zona bugetară, în anumite domenii acestă măsură crează probleme de eficienţă în ceea ce priveşte administratrea propriu-zisă a domeniilor respective. Credem că este nevoie de o îmbunătăţire a acestei reguli şi la acest capitol am obţinut un acord destul clar și din partea reprezentanţiilor organismelor internaţionale.
Vă mulțumesc!